de marie-theres auer, dramaturgă la FORUM Text.
Trebuie să-ți mărturisesc că nu ne cunoaștem de mult timp. Da, am aflat de tine abia acum câteva luni. Ce noroc că am putut să te cunosc acum, timp de o săptămână.
Ți se mai spune „Mica Vienă de pe Bega”, dar nu cred că ai nevoie de acest nume. Pentru că ai propria ta istorie palpitantă, care este scrisă în piețe, vizibilă pe pereții caselor și ținută vie de oamenii care locuiesc în tine.
Știi, de fapt, cât de bogată ești? Teatrul German de Stat Timișoara, locul unde am lucrat, se află în aceeași clădire cu Teatrul Maghiar de Stat și Teatrul Național, la care se adaugă opera și baletul. Toate într-o singură clădire. Îmi promiți că vei lupta pentru a păstra această complexitate? La deschiderea Festivalului tău Eurothalia, mi-ai vorbit în trei limbi. De la sine înțeles. Și îmi dau seama: diversitatea naturală e cea mai bună protecție împotriva simplității forțate. În orice caz, sper să ne vedem curând și ai grijă de tine!
Ceea ce m-a impresionat atât de mult la Timișoara sunt casele incredibil de frumoase, dar și faptul că nu totul este chiar atât de dichisit.
Edith Draxl, coordonatoare uniT și mentor la FORUM Text
Efortul de a păstra viu acest amestec multietnic, această coexistență a multor limbi și grupuri diferite. În acest efort există o speranță.
